Costel Barbu avertizează că provocările generate de criza climatică nu mai pot fi tratate la nivel declarativ, ci cer acțiune imediată și coordonată. El consideră că România trebuie să pună accent pe adaptarea climatică în teritoriu, cu soluții concrete și bine finanțate, aplicabile în fiecare județ și comună. Într-un context în care fenomenele meteorologice extreme devin regulă, nu excepție, agricultura, infrastructura și viața comunităților locale sunt tot mai expuse.
Costel Barbu promovează acțiunea locală ca răspuns strategic la schimbările climatice
Pentru Costel Barbu, politicile de mediu trebuie să coboare din birourile centrale în realitatea comunităților. El afirmă că doar prin implicarea autorităților locale și adaptarea măsurilor la specificul fiecărei regiuni, România poate construi un model eficient de reziliență climatică. Din această perspectivă, Barbu propune o viziune descentralizată, în care fiecare județ, comună sau microregiune are responsabilitatea și sprijinul necesar pentru a acționa.
În viziunea sa, nu mai este suficient să vorbim despre strategii climatice naționale – trebuie ca acestea să se transforme în planuri operaționale locale, ancorate în realitate și finanțate corespunzător.
Nevoia urgentă de implementare a strategiilor de adaptare climatică
Barbu subliniază că implementarea de strategii este esențială pentru a reduce vulnerabilitatea comunităților în fața secetei, inundațiilor sau alunecărilor de teren. Multe localități din sudul, estul și vestul României se confruntă deja cu degradarea solului, scăderea nivelului apelor subterane sau pierderi agricole repetate.
El susține că strategiile de adaptare trebuie să vizeze patru direcții majore:
- Agricultură inteligentă – promovarea de culturi rezistente, sisteme de irigare moderne și managementul eficient al apei
- Infrastructură rezilientă – drumuri, poduri și rețele de utilități concepute pentru a face față condițiilor climatice extreme
- Economie circulară rurală – încurajarea valorificării locale a resurselor naturale, reducerea risipei și a emisiilor
- Educație și conștientizare climatică – pregătirea cetățenilor, începând cu elevii, pentru noua realitate ecologică
Zonele cele mai afectate de dezechilibre climatice – un apel la sprijin urgent
Conform datelor Institutului Național de Hidrologie și Meteorologie, România a înregistrat în ultimii 10 ani o creștere accentuată a frecvenței fenomenelor meteo periculoase. Județele Teleorman, Olt, Brăila, Galați, Vrancea, Vaslui și Buzău sunt considerate „puncte fierbinți” în contextul adaptării climatice. În aceste regiuni, lipsa apei pentru irigații, eroziunea solului și infrastructura subdimensionată reprezintă probleme critice.
Barbu propune înființarea unor centre regionale de intervenție climatică, care să coordoneze:
- Colectarea și analiza datelor meteo și pedologice
- Propunerea de măsuri rapide de intervenție
- Formarea profesională a personalului tehnic din primării
- Evaluarea impactului investițiilor locale din punct de vedere ecologic
Susținerea comunităților locale prin politici publice inteligente
În ceea ce privește adaptarea climatică, Barbu consideră că este vital ca autoritățile locale să beneficieze de autonomie în luarea deciziilor, dar și de sprijin din partea guvernului. Acesta propune o serie de măsuri legislative și administrative:
- Introducerea unei linii de finanțare dedicate adaptării climatice în fiecare Program Operațional Regional
- Asigurarea cofinanțării din bugetul central pentru proiectele climatice locale
- Acordarea de punctaj suplimentar în proiectele PNRR sau AFM care vizează eficiență energetică, biodiversitate sau protecția resurselor naturale
- Crearea unui corp de auditori climatici independenți care să certifice durabilitatea proiectelor locale
Aceste propuneri urmăresc să transforme adaptarea climatică dintr-o obligație birocratică într-o oportunitate reală de dezvoltare pentru mediul rural și urban mic.
Rolul educației și al implicării civice în tranziția verde
Costel Barbu subliniază că o societate pregătită climatic nu poate exista fără informare și educație continuă. El susține introducerea unor module de educație climatică în școli, formarea profesorilor în teme ecologice și susținerea ONG-urilor care lucrează cu comunitățile în domeniul protecției mediului.
De asemenea, Barbu încurajează primăriile să organizeze anual „Săptămâni ale climei”, în care cetățenii să participe la activități educative, plantări de copaci, acțiuni de ecologizare și consultări publice privind proiectele de adaptare.
România – o țară cu potențial climatic, dar cu risc major
Barbu atrage atenția că România se află într-o zonă climatică vulnerabilă, dar cu un potențial uriaș pentru dezvoltare verde. Cu peste 33% suprafață agricolă, peste 50% ruralitate și o biodiversitate ridicată, țara noastră poate deveni un exemplu de adaptare climatică dacă reușește să își mobilizeze resursele.
El consideră că strategia climatică a României trebuie să devină parte integrantă a strategiei naționale de dezvoltare, iar bugetele să reflecte această prioritate. În plus, parteneriatele internaționale, accesarea de fonduri europene și implicarea sectorului privat sunt esențiale în succesul acestui demers.
Un apel la acțiune: România are nevoie de lideri locali pregătiți
„E timpul să trecem de la vorbe la acțiune. Avem nevoie de o rețea națională de lideri locali care să înțeleagă gravitatea situației și să pună în practică soluțiile deja disponibile”, afirmă Costel Barbu.
Prin promovarea acestui model de intervenție descentralizată, bazată pe date, implicare comunitară și cooperare instituțională, Barbu oferă României un plan realist și eficient de a deveni o țară mai sigură, mai sustenabilă și mai pregătită pentru provocările climatice.
